Despre Majestatea Sa... (1)

  "Ferdinand I prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională Rege al României. La toţi de faţa şi viitori sănătate! 

Astăzi Pronia Cerească a hărăzit Dinastiei un nou vlăstar.
Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elena a României a dat naştere unui fiu, care a primit numele de Mihai.
Sunt încredinţat că întreg poporul român, care atât în clipele de bucurie ca şi în cele de griji a fost întotdeauna sprijinul Tronului şi Dinastiei, va sărbători cu însufleţire fericitul eveniment împreuna cu Mine şi Familia Mea.
Dragostei poporului Meu prea iubit încredinţez pe principele nou născut.
Dat la Palatul Regal în ziua de 25 octombrie 1921, No 4266"

["Universul", vineri, 28 octombrie 1921].

   Acest anunţ al regelui Ferdinand anunţa venirea pe lumea a viitorului Rege Mihai I, monarhul care avea să conducă personal lovitura de stat ce a izgonit trupele lui Hitler din România, care a rezistat cu succes ocupaţiei sovietice, până când, cum spunea Cuchill, "Stalin a fost nevoit să dezvăluie tiparul celor ce aveau să urmeze" şi, care, de la război încoace, a continuat să plaseze interesele ţării mai presus de orice, oricare ar fi fost urmările pentru el sau pentru familia sa.

   Prima domnie a Majestăţii sale Regele Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regentă condusă de unchiul Său, Principele Nicolae al României.

   După venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930 şi după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai rămas în grija tatălui Său, devenind din ce în ce mai închis în sine şi mai gânditor. Mihai I a primit  titlul de Mare Voivod de Alba Iulia. 

În urma abdicării tatălui Său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I. 

În timpul războiului, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, prin recuperearea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de armatele Germaniei naziste. 

   Discursul Regelui Mihai cu ocazia anului nou 1943, rostit la radio, a avut o semnificatie aparte:
"Urarea ce fac cu acest prilej poporului meu, caruia istoria i-a harazit pana acum atatea suferinte, intretatiate doar de rare luminisuri de dreptate, este ca sfarsitul framantarilor sangeroase care sfasie omenirea sa-i aduca consfintirea definitiva a drepturilor sale nepieritoare". Tot atunci, pe 1 ianuarie 1943, 

    Regele a declarat public, în faţa întregului corp diplomatic venit să-l felicite, că speră într-o "pace bazată pe dreptate, libertate şi înţelegere".

În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944, Regele a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu mai bine de jumătate de an şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni, poate chiar milioane. 

   Din 1944, Majestatea Sa Regele Mihai I s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste, încercând chiar şi o grevă regală. În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, ameninţat cu uciderea a 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegat şi lovit de nulitate. Actul nu a fost însă niciodată sancţionat de Parlamentul României... 

   Exilul Majestăţii Sale Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. 

Legătura sfântă cu România rămânea pentru el la fel de importantă:

"Cu nestrămutată credinţă în viitorul nostru, animat de acelaşi devotament şi de dorinţa de a munci, voi continua să slujesc poporul roman, de care destinul meu este indisolubil legat.".

Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-şi caştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o ferma de pui şi un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co." din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la caţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci şi cinci de ani.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate, denumită Metratravel, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După 1948, Radio Europa Libera a rămas singura legătura a Regelui cu ţara, prezenţa Regelui, vreme de aproape două ore, la microfonul Europei Libere aducea în peisajul confuz al vremii un factor potenţial semnificativ, un personaj care era antipodul dictatorului, un om al raţiunii, al moderaţiei şi bunului simţ. 

Prin discursurile sale încuraja poporul român şi îşi arâta solidaritatea faţa chinurile îndurate de România sub regimul comunist.

Va urma...